Metode de învățare pe internet
– abordare pedagogică -
Olteanu Alina
Introducere
În ziua de azi accesibilitatea informațiilor a crescut considerabil, oamenii fiind practic atacați de informații pretutindeni, asadar putem numi această perioada Era Media.
Această lucrare prezintă modul în care metodele de învățare pe internet pot genera o îmbunătățire a mediului de învătare la nivel creativ, cognitiv și de colaborare, pentru explorarea cunoștințelor și rezolvarea de probleme. Exemple specifice sunt de asemenea oferite de mediile simulate pentru exersarea abilităților transferabile și resurse și instrumente de învățare bazate pe World Wide Web (WWW), care sunt în prezent folosite în Singapore.
Ca și concluzie am putea afirma că cele trei tipuri de comunicații creative, cognitive și colaborative (cei trei C ale metodelor de învățare pe internet) sunt aspecte deosebit de importante ale pedagogiei de predare și învățare în societatea de astăzi
Principala premisă lui Vîgotsky era ca fiintele umane sunt produsele lor de culturilor umane, precum şi de biologie.
Activitatea de Lev Vîgotski, un teoretician şi cercetător în anii 1920 şi începutul anului 1930 a căror dezvoltare teoriilor rolul de învăţare culturale şi de şcolarizare au influenţat semnificativ educaţie astăzi, oferă o bază de cercetare pentru această lucrare. Mai mult decât atât, funcționarea intelectuală este produsul istoriei sociale; iar limbajul este modul cheie prin care culturile sunt învățate și prin care gândirea verbală este organizată și acțiunile sunt reglementate. Oamenii învață să funcționeze la un nivel mai mare din interactiunea cu ceilalti din jurul lor. Există, de asemenea, o nevoie de metode creative, cognitive și de colaborative.
Metode creative
În primul rând, din punct de vedere al metodelor creative, este necesar să se alinieze tehnologia cu obiectivele de instruire prin integrarea World Wide Web în predare și practicile de învățare. Trei niveluri de dificultate și etape trebuie să fie abordate. Prima etapă presupune Corelarea învățării de la lumea muncii și se deplasează de la utilizarea cunoștințelor într-o disciplină la aplicarea cunoștințelor în discipline.
A doua etapă se ocupă cu aplicarea cunoştinţelor între discipline în umea reală, la probleme previzibile. În sfârşit, a treia etapă implică aplicarea cunoştinţelor în lumea reală, la probleme imprevizibile. Un model, care este utilizat în prezent în Singapore, exemplifică toate conceptele discutate în această lucrare. În acest exemplu, aptitudinile sunt efectiv procesul întrepătrunse în subiectul continutului, permiţând astfel interiorizarea lor concomitent.
În plus, legat de WWW, lecţii şi activităţi au fost concepute şi pot fi completate, transferate şi customizate pentru a se potrivi individuale medii de învăţare. Cursanţii pot, prin urmare să aibă acces la o multitudine de informații, inclusiv cercetare și investigație, și să fie prevăzute cu un mediu virtual care imita eficient condițiile din lumea reală.
În al doilea rând, schimbarea de paradigmă, care are loc în multe sisteme educaționale din întreaga lume astăzi, obligă profesorii la a pregătirea studențiilor privind securitatea utilizării internetului și informarea persoanelor care sunt capabile să funcționeze eficient în domeniile cognitive, cu ajutorul a 4 activități :
⦁ Punerea de întrebări-cheie,
⦁ Accesarea informațiilor relevante,
⦁ Analiza informațiilor dobândite,
⦁ Aplicarea informațiilor sarcinilor.
Metode cognitive
Elevii pot folosi astfel de resurse și instrumente de învățare bazate pe WWW pentru a descoperi în premieră, noi sensuri și de a rezolva problemele prin intermediul unor astfel de procese ca și combinarea de idei și fapte ajungând la ipoteze, generalizări, sintetizări, explicații și la interpretări sau concluzii.
Pentru a dezvolta în continuare abilitățile cognitive, Internetul poate fi de asemenea folosit pentru a ajuta elevii să examineze și să învețe de la, situatii autentice reale în zonele lor de conținut. Pentru a spori dezvoltarea de competențe de gândire, educatorii trebuie să furnizeze o serie de oportunități de aplicare în timpul lecțiilor și metode.
Acest lucru lărgește nu numai orizonturi, ci, de asemenea, ajută în același timp să se dezvolte mai multe perspective. Exemple de astfel de procese includ activități de lecții bazate pe web utilizate în prezent în Singapore, care au fost proiectate pentru a încuraja elevii să exploreze diferite condiții asociate cu bolile de inimă și de a relaționa aceste constatari până la conștientizarea importanței de a avea un stil de viață sănătos.
Astfel de activităţi le permit elevilor să treacă dincolo de obiectivele scrise prin explorarea situaţiilor reale. Elevii pot afla mai multe despre importanţa funcţiilor sistemului circulator şi au şanse la role-play. De exemplu, ei isi pot imagina ca sunt nutriţioniştii care pot crea un regim alimentar special program care să fie comercializat pentru investitori.
Metode de colaborare
În al treilea rând, partizanii susţin că învăţarea cooperativă în şcoli oferă oportunitătea elevilor din clase mai mari de a interacţiona la o scară mai mică şi pregăteşte elevii pentru "lumea reală." Metodele colaborative sunt, de asemenea, elemente esenţiale de succes prin procese de învățare; deoarece ". . . Nimeni nu stie tot; învăţarea cooperativă nu este doar frumosă, dar (de asemenea) este necesară . . . " .
Bazele filosofice predominante de colaborare sunt pentru profesori pentru a utiliza o abordare de tip "Antrenor" şi să funcţioneze ca un "ghid" spre deosebire de a fi "spectator" Http://studyhit.tripod.com/studyhit1.html site-ul a fost creat în Singapore în octombrie 2000 pentru a oferi link-uri pe acest subiect, precum şi planuri de lecţie de probă pentru a ajuta profesorii cu planuri bazate pe lecții pe web.
Acest site este actualizat în mod constant. În februarie 2001, 56 elevi de la gimnaziul din Canberra, din Singapore, unde le-au au fost predate lecţii pe web, au fost intervievati. Rezultatele a arătat că toţi aceşti studenţi au preferat lecțiile bazate pe WWW mai mult decâtînvățarea tradițională și comunică, colaborează mai mult. Întrebările au fost incluse în site-uri web și au fost utile pentru instruirea online, pentru teste, pentru autotestare, pentru muncă și lecții, conferințe, forumuri de discuţii şi proiecte.
Respondenții au raportat că au găsit lecțiile bazate pe web pentru a fi stimularea și că nivelul lor de concentrare asupra conceptelor prezentate au fost cu siguranță mai crescute din cauza resurselor și instrumentelor de învățare, care au fost utilizate. Ei, de asemenea a comentat că le-au plăcut aceste experiențe educaționale.
Anchete în curs de desfăşurare, de asemenea, sunt efectuate la gimnaziul Canberra la nivel individual, fiecare dintre cei 320 elevi, care sunt împărţiți în grupe normale academice şi normal tehnice Concluziile pot fi utilizate pentru a realiza lectii bazate pe preferinţele elevului.
Concluzii
În concluzie, metodele de învățare pe internet se pot pune în aplicare în mod eficient cu ajutorul unor schimbări de paradigmă pedagogică prin utilizarea de predare creativă, cognitivă și de colaborare, precum și strategii de învățare.
De asemenea,una dintre concluziile care denotă din aceste cercetări este aceea că, elevii cărora li s-a predat prin metodele de învățare pe internet, au asimilat cunoștințele necesare mult mai rapid decât ceilalti elevi cărora nu li s-a aplicat aceaste metode.
Bibliografie
1. Brown, A. L. (1994).‘The advancement of learning.’Educational Researcher, 23(8), 4-12.
2. Jukes, I., Dosaj, A., Matheson, J., McKay, B., McKay, W.,Holmes, L., and Armstrong S., (1998). NetSavvv: Information Literacy for the Communication Age. Printed in USA. Newmann, J. and Wehlage, G.G. (1993). ‘Five standards of authentic instruction.’ Educational Leadership, 50 (7), 8-12.
3. Tinzmann, M.B., Jones, B.F. Fennimore, T.F., Bakker, J., Fine,C. and Pierce, J. (1990). [Internet], ‘What is the collaborative classroom?’ Oak Brook: North Central Regional Educational Library. http://www.ncrel.org/sdrs.areas/rpl_esys/collab.html November 12, 2001.
4. Wager, W. (1997). Instructional Technology and The Teacher Educator. Teacher Education and Special Education, 20 (4): 378-388.
No comments:
Post a Comment